CABINET INDIVIDUAL DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ

 Serviciile sociale reprezintă o formă de suport activ pentru familiile şi comunităţile aflate în dificultate, fiind un ansamblul complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenţă pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii calităţii vieţii.

Asistentul social indeplineşte o misiune socială care are la bază valorile şi principiile fundamentale ale profesiei: justiţia socială, demnitatea şi unicitatea persoanei, integritatea persoanei, autodeterminarea, confidenţialitatea, importanţa relaţiilor interumane, furnizarea serviciilor cu competenţă şi în beneficiul clienţilor. Exercitarea liberă a profesiei şi independenţa profesională conferă asistentului social dreptul de a acţiona şi a lua decizii în beneficiul clientilor săi şi deplina răspundere a acestora.

Protectia Copilului -

• intocmire anchete sociale pentru revenirea minorilor in mediul familial natural,
• pentru divort,
• pentru plasament;
• intocmire planuri de servicii;
• consiliere;
• informarea clientilor privind drepturile sociale;

Protectia Persoanelor cu Handicap -

• intocmire anchete sociale pentru acordarea drepturilor persoanelor cu handicap conform legilor in vigoare;

Pentru beneficiarii de ajutor social -

• intocmire anchete sociale pentru acordarea prestatiilor si ajutoarelor sociale conform legilor in vigoare;
• consiliere privind actele necesare acordarii acestor drepturi;
• preluare acte.

Cine poate sa fie Asistent Social

Conform Legii nr. 466/2004 privind Statutul Asistentului Social

Art. 2. - (1) Pot fi asistenti sociali urmatoarele persoane:

a) cetatenii români;

b) cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai celorlalte state din Spatiul Economic European si ai Confederatiei Elvetiene;

c) cetatenii statelor terte cu care România are acorduri bilaterale de reciprocitate si care au resedinta temporara sau permanenta în România.

(2) Titlul de asistent social poate fi detinut de:

a) persoana care a obtinut diploma de licenta în cadrul unei institutii de învatamânt superior cu specializare în domeniu, forma de lunga durata, 4 ani, acreditata conform legii;

b) persoana care detine diploma de absolvire a unei institutii de învatamânt superior cu specializare în domeniu, forma de scurta durata, 3 ani, acreditata conform legii;

c) persoana care detine diploma de asistent social echivalata conform legii;

d) persoana care detine diploma de asistent social eliberata sau recunoscuta în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, în unul dintre statele apartinând Spatiului Economic European ori în Confederatia Elvetiana.

(3) În cazul cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ai celorlalte state ale Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene, recunoasterea diplomei de asistent social obtinuta în unul dintre statele mentionate va fi efectuata conform Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

(4) Prevederile alin. (3) se aplica si diplomelor obtinute de cetatenii români în unul dintre aceste state.